Dansul dirijorului

Mulți suntem victime zilnice ale dimineților. Ne trezim extenuați, ne lăsăm scufundați în rutina zilei și funcționăm mecanic. Apoi se aproprie prânzul când reușim să mâncăm ceva, ne mai dezmorțim un pic și revenim din nou la tronul sedentarismului, scaunul de birou.

Spre seară ne confruntăm cu stări mixte, ce oscilează între energie și oboseală. Ajungem acasă, ne simțim confortabil, luăm cina, (nu) urmărim un program TV, citim online-ul ori o carte și ușurel parcă ne simțim odihniți.

Singura problemă este ora voioaselor trăiri: 23:00-24:00. Așa că mai stăm, ne mai găsim de treabă. Se face ora 2-3, închidem ochii și adormim. Vine dimineața, ne trezim extenuați…

Cel puțin așa e la douăzeci și ceva de ani, excluzând serile de petrecere. Soluția am găsit-o în muzică și mișcare. Nu trebuie neapărat să asculți 500 de mile a proclamatorilor ori elevația u2. Ascultă muzica preferată și mișcă-te.

Să-ți spun ce fac eu. Datorită mozartrocks am rămas impresionat de energia dirijorilor. Așa că în unele dimineți pornesc muzica tare și în timp ce mă spăl pe dinți dau din periuță cum mă taie capul, dirijând.

Este un exercițiu teribil de viguros care te trezește până-n călcâie și îți poți începe ziua mai alert un pic. Iar asta e destul bine când te hazardezi pe trecerile de pietoni din capitală.

Leave a Reply