Iar am ratat ocazia să fac o faptă bună

Mă întorceam de la serviciu și mi-a sărit în ochi o tânără cu baston de nevăzător care aștepta în dreptul unei treceri de pietoni. Prima ideea a fost să mă duc să o întreb dacă vrea să traverseze, dar apoi m-am gândit că “poate nu vrea să traverseze… poate doar așteaptă pe cineva”. Sincer mi-a fost teamă să nu creez o situație stânjenitoare pentru ea, așa că am trecut mai departe, dar am întors capul să văd ce se întâmplă. Și da, m-am umplut de rușine când am văzut că a rugat prima persoană care a ajuns lângă ea să o ajute să treacă strada.

De ce am reacționat așa? Pentru că nu se discută despre aceste probleme, iar când ajungem într-o astfel de situație nu știm cum să reacționăm. Vrem să facem bine, dar pur și simplu nu știm cum să abordăm o situație mai delicată.

În cazul ăsta particular mi-am învățat lecția și data viitoare nu o să mai ezit: când o să văd o persoană cu deficiențe de vedere care așteptă la intersecție, o să merg și o să o întreb dacă vrea să traverseze. Dar, sunt zeci de alte cazuri în care probabil nu o să știu cum să reacționez.

De la Chinezu am aflat că astăzi este Ziua Internaţională a Nevăzătorilor (Ziua Bastonului Alb) și mi-am propus măcar să citesc ceva legat de situația nevăzătorilor și despre cum le putem aduce o bucurie cât de mică (într-o viață care-mi imaginez că nu este roz). Nu mă așteptam să găsesc exact un ghid, dar nu mi-am închipuit că pe Wikipedia asta este tot ce găsesc (ca să nu mai vorbesc de controversele din articol).

Vă invit să povestiți dacă ați avut experiențe similare din care putem să învățăm ceva. Linkurile către materiale relevante sunt binevenite.

Write a Reply or Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *